Cidru

(vin de mere)

Unii - dar nu hunii, fugiţi naiba
Smile -, în loc de bere, preferă vinu' de mere, cică-ţi dă sănătate şi putere. Dacă vrei să guşti un cidru d'ăla miere, cum în Francia ştie să-l dospească orişice muiere ca pe la noi la Săcele, iată colea o reţetă, vere: se iau mere dulci, mere acre şi mere amare, se zdrobesc în vase mai mult ori mai puţin speciale şi se ţin 24 de ore în aer liber ca să se oxideze tare, apoi se pun la teasc sau după cum are fiecare, iar lichidul astfel rezultat se lasă la fermentat o lună, după care cidrul e gata de îngurgitat (dacă ai voie bună şi nu trăieşti cu-o mătrăgună, care să te tragă mereu de mână, fără să te crează că te duci în pivniţă doar ca să pândeşti când cidru' casei face spumă...) ►Cidrul franţuzului senior şi berbant se păstrează în butoi afumat cu pucioasă de Brabant ori se trage în damigene de sticlă, iar nu de plastic oricât de fasonat şi trebuie băut proaspăt şi refrişat, căci, spre deosebire de vinul adevărat, nu devine mai bun pe măsură ce se învecheşte, ci din contră, se oţeteşte şi se face de kkt, mai ales dacă îl mutăm de colo-colo sau dacă îl transportăm hurducându-l ca pe mândră câteodat', când o prinzi cu altu-n pat... ►Cidrul conţine cam 3-4% alcool şi, când e proaspăt şi curat, este o băutură hiigenică ceva de speriat, dar nu trebuie exagerat cu el, ca şi cu toate băuturile cu grade mici, pân' la dom' colonel... Iar cu celelalte defel, aloo... Smile

Vezi de asemenea:

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...