Brânduşă de toamnă
(bălură, brânduşa morţilor, ceapa ciorii, ghicitori, ruscea de poiană, colchicum autumnale)Aiastă erbacee din familia Liliaceelor ar fi rudă cică cu ceapa, însă rosturile şi gusturile lor sunt diferite, aloo, precum mapa şi sapa, spada şi capa etcetera. Astfel, dacă în răzorul de ceapă poţi lăsa liniştit şi nişte copii, căci şi dacă ar mânca toată ceapa din grădină, mai nimic n-ar păţi, decât că i-ar durea burtica o zi, dacă însă o mioară sau o vacă buimacă ar ronţăi a ciorii ceapă s-ar umfla ca un burduf de capră pe post de balon fără supapă, de-ai crede că acuş-acuş o apucă spre tării, mai ştii...? Brânduşa de toamnă, în afară de faimosul tubercul cepos, mai are caracteristic frunzele mari, lungi şi frumoasele flori mov, roşietice, albicioase sau galbene ce apar în septembrie-octombrie, cu cele şase petale specifice ► Perioada de recoltare: îi putem colecta seminţele în iunie-august, iar bulboteurile în august-octombrie ►Observaţie: brânduşa de toamnă sau bălura, cum i se mai zice în unele locuri, musteşte de otravă prin toţi porii ei, datorită alcaloidului veninos colchicină pe care îl conţine. Animalele care pasc – rareori, din eroare – bălură scapă cu greu de o moarte chinuitoare ►Cu această plantă, preparată în doze foarte precise şi numai sub supravegherea unui pricepător, doctorii de altădată tratau guta, reumatismul, dropica, unele tumori, ori curăţau stomacul şi maţele, planta fiind un purgativ radical ► Astăzi brânduşa de toamnă este o plantă binecunoscută în industria farmaceutică, din ea extrăgându-se, cum spuneam, colchicina, medicament de elecţie în tratarea gutei.
Vezi de asemenea:
