Păr

(gorţ, pirus communis). Nobilul pom fructifer al părului e cultivat din cele mai vechi timpuri, cunoscându-se multiple varietăţi şi subvarietăţi, pe care le găsim şi prin grădinile rumânilor sub diferite denumiri: pere arăpeşti, pere bergamute, pere boereşti, pere căieşti, pere faraoane, pere galbene, pere negre, pere pogăneşti, pere prăsade, pere mălăieşti, pere tămâiose, pere văratice, pere verzi, pere vieşti etc. Perele sălbatice sau pădureţe servesc la fabricarea excelentului vin de pere, dar ele însele nu sunt comestibile, spre deosebire de merele pădureţe. Fiindcă numeroasele varietăţi de pere au perioade diferite de coacere, omul poate mânca pere din grădina sa de la începutul verii şi până la mijlocul iernii, cu o condiţie: să reuşească să prindă perii, să-i înrădăcineze în livada-i, cunoscut fiind faptul că părul se prinde totuşi greu, nefiind la îndemâna oricui a-l avea ca podoabă fructiferă prin grădină, el altoindu-se numai pe păr sălbatic sau pe gutui, care nici acestea nu se găsesc chiar pe toate drumurile. Însă un păr bun, dacă ai noroc de el, te poate pricopsi cu o producţie de 150-180 kg pe vară! Perele conţin vitaminele A, B1, B2, PP şi C, precum şi săruri minerale: Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu, P, S, Cl. Sucul dulce şi puţin acidulat al perelor, precum şi parfumul lor variat le fac să fie tolerate lesne de aproape toate stomacurile, însă nu trebuie să abuzăm de pere, ca şi de oricare alt fruct, căci ne pot face şi rău... Perele coapte la cuptor sunt la fel de bune ca şi cele crude – ba chiar mai bune, pentru cei cu stomacurile mai sensibile –, tot astfel şi diferitele preparate pe bază de pere şi zahăr. Sanda Marin pomeneşte perele în următoarele reţete: compot de pere, dulceaţă de pere busuioace, mâncare de pere cu carne, marmeladă de pere, pere în sirop cu ciocolată, pere în sirop, pere la gratin, pere pe orez, plăcintă cu pere, pui cu pere etcBabele de la ţară fierbeau o baniţă de pere sălbatice şi zeama o dau s-o bea (în fiecare zi câte un păhărel înainte de masă) celor ce sufereau de cancer, iar la copiii slabi şi scrofuloşi le făceau băi de frunze de păr şi frunze de salcie.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...


Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...