Ochiul boului

(bunghişor, steluţe, erigeron acris)

Ce n-am fi dat, când eram copii şi mergeam cu clasa la cules de muşeţel, ca micuţele azulene să fie cam cât ochiu-boului de mari (cu care romaniţa chiar seamănă la figură, atâta doar că romaniţele sunt mult mai mici), pentru ca să atârne cât mai abitir la cântar, la momentu’ când ne prezentam în faţa D-nei învăţătoare sau a D-lui învăţător (sau a tov-ului instructor...) cu rodu’ muncii noastre de-o zi (sau de-o săptămână) şi aşteptam laudele acestora... ►Ochiul-boului creşte pe câmpuri, dealuri pustii şi la munte, înflorind în iulie-august, cam o dată cu muşeţelul. ►Doctorii de altădată prescriau frunzele şi vârfurile înflorite de ochiul boului contra diareii şi a curgerii de sânge (antihemoragic), sub formă de ceai 1-2 g/l.


Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...