Muştar

(brassica alba sau nigra)

Muştarul alb (numit şi rapiţă albă, rapiţă de muştar) este intens cultivat pentru seminţele sale. Aceste seminţe stimulează maţele, fiind deci laxative, drept care doctorii de altădată prescriau să se ia 1-2 linguri pline cu seminţe de muştar, dimineaţa pe nemâncate sau după masă, bându-se cu apă, fără însă a se abuza ori a mări doza, ca să nu se irite şi să se inflameze intestinul. ►Muştarul negru, zis şi muştar de câmp, este cultivat mai ales ca plantă medicinală, înflorind în iunie-iulie. Seminţele acestui soi de muştar, sferice sau ovoide, de culoare închisă, conţin un ferment solubil, numit mirosină sau sinigrină. ►Muştarul de masă se prepară atât din seminţele de muştar alb, cât şi din cele de muştar negru, prin terciuirea seminţelor, înmuierea lor în apă şi oţet şi aromatizarea cu diferite plante. Muştarul de masă este un condiment binecunoscut, ce se consumă cu cârnaţi, cu cărnuri reci, cu carne de porc şi alte mâncări grele, având însă aceleaşi cusururi ca toate condimentele: luat prea des şi în catitate mare irită şi inflamează stomacul şi, prin urmare, nu trebuie să abuzăm niciodată de el. ►Iată câteva reţete bazate pe muştar din Sanda Marin: antricot cu sos de muştar, castraveţi muraţi cu boabe de muştar, ouă umplute cu sos de muştar, peşte rasol cu sos de muştar, rinichi fripţi cu sos de muştar, scrumbii sărate cu sos de muştar, sos de muştar cald, sos de muştar cu tarhon, sos de muştar, sos maioneză cu muştar...Poporul întrebuinţa muştarul la junghi (nevralgie intercostală) sub formă de cataplazmă ● la brâncă (erizipel) se punea muştar alb pisat mărunt şi amestecat cu lapte dulce ● pentru porinirea regulelor (menstrelor) se faceau băi de picioare cu muştar ● pentru treapăd (diaree) se bea dimineaţa şi seara rădăcină de muştar fiartă în vin. ►Fitoterapeuţii moderni recomandă folosirea muştarelor în: ●Bronşită (faza avansată de cocţiune sau cronică): cataplasmă cu 100 g făină de muştar negru plămădită cu apă călduţă la 25-30o C, până se formează o pastă moale care se aplică între două tifoane pe locul dureros, timp de 15 min. (pentru cei ce nu suportă tăria muştarului, cataplasma se face cu 50 g făină de muştar şi 100 g făină de in). ●Constipaţie: se iau seminţe întregi, cu puţină apă, începându-se cu o linguriţă pe zi, ajungându-se progresiv la o lingură pe zi (pericol de iritaţii digestive, atenţie!). ●Nevralgii: ■băi locale din 25-30 g făină de seminţe de muştar negru puse într-un săculeţ peste care se toarnă 2-3 litri apă la 25-300 şi se lasă 30 min. ■băi generale din 250 g făină de muştar pusă într-un săculeţ care se agită în apa de baie timp de 30 min. Reumatism: ■băi locale, timp de 25-30 min, cu 25-30 g făină de muştar negru pusă într-un săculeţ peste care se toarnă 2-3 litri apă caldă. ■băi generale cu 250 g făină de muştar pusă într-un săculeţ de tifon care se agită în apa de baie. Etc.

Nota Bene: articol nefinisat (fara...rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...