Mătrăgună

(beladonă, cireaşa lupului, doamna-codrului, doamnă-mare, iarba-codrului, împărăteasa buruienilor, mătrăgună-iarbă-bună, nădrăgulă, atropa belladona)

Doamna mare se respectă, într-adevăr: nu creşte decât prin păduri de dumbrave şi codri, prin locuri umbroase, dosnice, înflorind în iunie-iulie. Planta întreagă şi mai ales fructele ei sunt foarte veninoase, mătrăguna fiind probabil campioana toxică între ierburile de pe la noi. Cele mai multe otrăviri se întâmplă la copii, care sunt amăgiţi de „frumuseţea” fructelor mătrăgunei, asemănătoare cireşelor sălbatice şi de o culoare roşie închisă, cu gust dulcişor, cică...; 3-10 „dulceţuri” din astea, şi sunt de ajuns să omoare un copil ! ►Principiul activ al mătrăgunei este atropina, care, dată în dozele strict prescrise de doctorul curant sau imbricată în medicamente specifice, e narcotică, calmează tusea, mai ales tusea măgărească, astmul, diferite nevralgii, diverse dureri reumatice, relaxează sfincterele (din care pricină se dă contra constipaţiei), lărgeşte pupila, iar ca antinervos se dă în incontinenţa urinei (la cei ce nu pot să-şi ţină udul), în isterie, coree, epilepsie. ►Babele de la ţară făceau cataplasme din frunze de mătrăgună şi le puneau la abcese. ●cei ce aveau friguri se legau cu mătrăgună la cap. ●dacă cineva avea durere de măsele şi se umfla tare la făclci lua o frunză de mătrăgună, o ungea cu unsoare de gâscă şi o lipea de umflătură, ca pe un timbru ●tot aşa se trata sugelul (inflamaţia unghiilor). ●se mai făcea cu mătrăguna de dragoste şi de urât: când era de dragoste se ducea fata la pădure, rupea mătrăguna cântând şi o purta cu sine; când era de urât, o rupea plângând şi huind şi o da flăcăului căruia îi făcea de urât, ca să o poarte fără să ştie şi bine să nu-i hie... ●se mai da mătrăgună într-o băutură, pe ascuns, când avea cineva boală pe un altul, ca să-l înnebuneească, reuşind uneori – din greşeală, vezi bine – chiar mai mult decât atât... ►Întrebuinţări moderne ale mătrăgunei: ●în fabricarea unor preparate farmaceutice folosite în boli digestive, cardiace, nervoase, urinare, reumatice etc.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...