Măr

(pirus molus)

Dacă ceri indiferent cui să-ţi facă o enumerare a pomilor fructiferi şi a fructelor de pe la noi, să fii sigur că opt din zece persoane vor începe enumerarea cu mărul. Fiind cel mai cunoscut fruct în zona noastră – şi nu numai – se subînţelege că e şi printre cele mai valoroase, lucru atestat de altfel de practica milenară a oamenilor. Din basmul cu merele de aur, pe care împăratul le păzea ca pe ochii din cap, înţelegem că şi regii, nu numai simpli muritori, erau înnebuniţi după mere şi pe bună dreptate. Se ştie deja că dacă mănânci cel puţin două mere pe zi ai 75% şanse să trăieşti mai mult (în medie) ca un altul care nu gustă merele decât din joi în paşti... ►Ceea ce nu însemnează că orişice mere sunt bune de mâncat, oricând şi pentru oricine. În primul rând, merele provenite din pomii trataţi cu chimicale şi care se cunosc prin aceea că sunt frumoase şi lucioase şi fără nici un vierme în ele, fac uneori mai mult rău decât bine, răul depinzând de cantitatea şi de soiul insecticidelor băgate în pomi. Al doilea, că nu oricând putem mânca mere, ci numai după masă, căci altfel te ia cu sfârşeală la burtă, mai ales dacă merele sunt crude, necoapte bine. În fine, pentru unele stomahuri mai sensibile merele nu cad bine decât coapte la cuptor sau în compoturi, iar alţii, în lipsă de dinţi buni, nu le pot servi decât trase pe răzătoare, ca subsemnata... ►Sunt zeci de soiuri de mere, care de care mai gustoase, care de care mai arătoase... Iată şi câteva reţete culinare bazate pe măr din panoplia Sandei Marin: beignets (mere prăjite în aluat), budincă din mere, budincă din orez cu mere, cataif cu mere, charlottă de mere, marmeladă de mere, mere în albuş, mere în gelée, mere prăjite în aluat, omletă cu mere, peltea de mere, salată de varză roşi cu mere, sos de mere, spumă de mere, sufle de mere, tartă cu mere... ►Lemnul de măr e foarte elastic şi plastic, fiind apreciat de sculptori. Aţi observat, e.g., că oricât ar fi de încărcat mărul cu roade, cu crengile aplecate efectiv la pământ, acestea nu se rup niciodată, cum se întâmplă la alţi pomi...? ►Babele de la ţară prescriau merele dulci coapte la cuptor pentru tuse, iar merele pădureţe le fierbeau, zeama lor o îngroşau cu tărâţe de grâu, o întindeau pe o cârpă şi o puneau pe pântece la suferinzii de rast (splina mare din frigurile malarice) bubele dulci şi bubele de celperit (sifilis) se oblojeau cu fiertură de crenguţe de măr dulce ş.a.m.d.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...