Lumânărica domnului

(coada boului, coada mielului, lipan, pur, verbascum phlomoides)

„Foaia verde ca lipanul” creşte pe colnicuri sterpe sau nisipoase, pe văile râurilor, înflorind în iulie-august. Florile acestei plante sunt renumite ca pectorale şi calmante, prescriindu-se în contra tusei şi a guturaiului. ►Babele de la ţară dau ceaiul de lipan fierbinte „când cade guturaiul la piept”. ●plămădită cu rachiu de drojdii lumânărica domnului se mai dă la gălbinare şi în friguri, fiartă cu lapte se bea pentru năduşeală, iar ceaiul de rădăcină se bea contra durerii de stomac. ●în unele locuri se ţinea această plantă în casă cu credinţa că fug păduchii de lemn (un soi de ploşniţe) de ea. ►Fitoterapeuţii moderni o recomandă în :Bronşită (faza incipientă, iritativă): infuzie din o linguriţă de flori la o cană de apă, se bea în cursul unei zile. ►Alte indicaţii terapeutice în: ●laringită, nevroză.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...