In

(linum usitatissimum)

Din fibrele de in, ca şi din cele de cânepă sau de lână, rumânii şi-au făcut ţoale veac după veac, din in pe cele albe, sărbătoreşti, din cânepă pe cele muncitoreşti... Medicina veche, la rândul ei, a apreciat în mod special calităţile laxative ale micuţelor seminţe de in: ●intern, doctorul recomanda o linguriţă de grăunţe de in puse într-un pahar cu apă simplă şi lăsate acolo 10 minute, după care se beau cu apă cu tot seara la culcare; când constipaţia era mai mare se putea lua de 2 ori pe zi câte o linguriţă de seminţe, una la prânz şi una la cină. ●la copii şi chiar la oamenii mari se mai da infuzia de in sălbatic, din 12 g seminţe la 120 g apă. ●extern, inul se întrebuinţea ca emolient (înmuietor) sub formă de făină de in, însă numai făina proaspătă.Fitoterapeutica modernă recomandă seminţele de in în: ●Cistită, infecţii urinare, colici nefretice, uretrite: macerat din o linguriţă seminţe în 100 ml apă o juma de oră (se adaugă o feliuţă de lămâie).Constipaţie: se iau 1-2 linguriţe de seminţe, cu puţină apă, de preferinţă seara la culcare.Inflamaţia intestinului gros (colită): o lingură de seminţe proaspete (cel mult un an vechime) se macină prin râşniţa de cafea şi imediat (maxim în 30 secunde) pulberea fină se înghite după ce a fost ţinută în apă călduţă; se bea înainte de masă de 2 ori zi timp de cel puţin 10 zile.Furunculoză: cataplasme din făină de in amestecată cu apă fierbinte, se aplică pe locul bolnav, învelită într-o bucată de pânză sau de tifon; se recomandă să se adauge în făina de in şi muşeţel pulverizat; se menţin calde timp de 2-3 ore.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...