Fasole

(făsui, păsule, phaseolus vulgaris – fasolea de arac -, phaseolus nanus – fasolea pitică -, phaseolus multiflorus – fasolea mare)

Jaques le Goff, cunoscutul teoretician şi istoric al civilizaţiei occidentului medieval, spune că fasolea, lintea, bobul şi mazărea au jucat un rol decisiv la sfârşitul mileniului I e.n., când au început să fie cultivate în Europa occidentală şi unde, prin aportul lor proteinic extraordinar, au putut furniza poporului de rând (care nu consuma proteine din belşug decât o dată pe an, la tăierea porcului de Crăciun) energii noi, ce i-au permis să-şi folosească în mod intensiv forţa de muncă, defrişând păduri şi extinzând localităţile existente ori creând altele, mărind rata natalităţii (factorul demografic), ridicând construcţii şi realizând întreprinderi a căror execuţie cerea un consum de energie fizică mult mai mare ca în trecut...►Fasolea a fost şi va fi o legumă de mare însemnătate şi în viaţa rumânului, cel ce porecli fasolea – în deplin sincronism cu occidentalii din alt veac – „carnea săracului”... Cum românul la un moment dat (nu vă spui care, dar sunt aproape sigură că s-ar putea să greşeţi cu privire la acesta) nu apuca să mănânce carne decât la Crăciun, de sărbători, sau duminicile, din joi în paşti, făsuiu – în restul timpului – îi asigura minimul necesar de proteine, iar de-acu’ se pare că ne vom întoarce de unde-am plecat... Păi, câte din familiile de oameni rămaşi azi fără nici o sursă de venit sau cu venituri strict la limita de supravieţuire, îşi vor mai permite oare să mănânce măcar o bucăţică de carne, pentru a completa – alături de ouă, lapte, brânză şi dulciuri! – standardul cotidian recomandat de nutriţionişti, spre a se menţine în formă sau măcar în viaţă...? Abia copiii de vor mai avea parte de „tacâmurile” orătăniilor pe care le poate creşte o familie obişnuită pe lângă casă, presupunând că această familie dispune şi de o bucăţică de pământ, cât şi de forţă fizică de muncă, spre a produce grăunţele pentru păsăretul sau godacul din curte... Iar fasolea nici ea nu se prea găseşte pe toate drumurile, vai, fiind şi cam scumpă pentru o pungă de şomer, de pensionar sau de asistat social... De altfel, salvatoarea hrană nici nu s-ar putea consuma zilnic, decât de cei cu stomac „de câine”, fiind cam greu digerabilă, din păcate, pentru orice burtă, şi de-a dreptul periculoasă pentru stomacurile anemice sau bolnave... Mai hrănitoare şi mai uşor de mistuit e fasolea-teci, verde. ► Iată câteva reţete pe bază de fasole din panoplia Sandei Marin: fasole verde cu unt proaspăt, gâscă cu fasole albă, piure de fasole cu roşii, pui cu fasole verde, salată de cartofi şi fasole boabe, sufle de fasole, tort de fasole ! ►Leacuri tradiţionale pe bază de fasole : se fierb într-o crăticioară frunze verzi şi uscate de fasole roşie şi se bea câte o lingură de zeamă rece, la fiecare masă, în ziua când îl prind pe om frigurile. boabele de fasole arse în foc sau prăjite până ce se înegresc ca boabele de cafea, se pisează, se amestecă cu unt curat şi se unge apoi cu această alifie pe obraz, la bube dulci. boabele de fasole albă fierte şi făcăluite se pun cu o legătură la degerătură. boabele de fasole albă se pun într-o legătură la cap pentru migrenă şi curgere de sânge din nas. tot boabele de fasole albă, fierte împreună cu 2-3 rădăcini de magdanos (pătrunjel) şi cu o mână de făină de secară, până se fac un fel de aluat, se pun pe pântece la femeile ce suferă de durere de matcă în urma naşterii. ►Fitoterapeutica modernă (Bojor & Alexan) recomandă tratamentul cu ceaiuri pe bază de fasole (teci) ca adjuvant în: Cistită, infecţii urinare, colici nefretice, uretrite: ■decoct din o lingură de teci la o cană apă, se beau 2-3 căni zi. ■ extracţie dublă: macerat la rece 6-8 ore din 4 linguri de teci la un litru de apă, se fierbe până scade la jumătate şi se bea în cursul unei zile. Diabet zaharat: ■decoct din o lingură de teci la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. ■extracţie dublă: 4 linguri fasole teci se lasă la macerat într-un litru de apă, apoi se fierbe până scade la jumătate şi se bea în cursul unei zile. Edeme: ■decoct din o lingură de fasole teci la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. ■macerat din 4 linguri plantă, se lasă o noapte într-un litru de apă, se fierbe apoi până scade la jumătate şi se bea în cursul unei zile. Stimularea diurezei : ■decoct dintr-o lingură de fasole-teci la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. ■extracţie dublă: 4 linguri de teci se lasă peste noapte la macerat la rece, apoi se face decocţie până ce volumul de lichid scade la jumătate, lichid ce se bea în cursul unei zile. Alte indicaţii terapeutice moderne (tecile) în: acnee, diaree, gută, tuberculoză etc.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...


Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...