Ventrice

(buruiană de ceas rău, ferecea, iarba raiului, măruncă neagră, vitriţă, tanacetum vulgare)

Plantă erbacee aromatică ce creşte pe lângă drumuri şi garduri, pe câmpuri şi prin locuri necultivate, pe marginea râurilor, prin livezi şi locuri umede. Se întrebuinţează planta înflorită, care are proprietăţi amare şi aromatice; se dă în contra viermilor intestinali (limbrici), ceai 5-10 g/l, ulei volatil 1-2 picături şi în clizme 10-15 picături. La ţară se dă ceaiul de vetrice pt friguri, decoctul pentru mătrice, floarea uscată, pisată şi amestecată cu miere se dă pt limbrici, iar pt lingoare se fac scăldători de vetrice. ►Plantă înaltă (30-100 cm), puternic aromată, cu tulpini în tufă, ramificate numai în vârf. Frunze penat-divizate, cu lobi înguşti şi foarte puternic crestaţi. „Flori” (antodii) galbene, numeroase, ca nişte nasturi (7-12 mm), dispuse în corimb (aparent ca o umbrelă) la vârful tulpinii. Plantă termofilă şi nitrofilă (de locuri îngrăşate): pe malul apelor, terenuri ruderale, de-a lungul drumurilor şi căilor ferate, tăieturi de pădure, marginea culturilor, de la câmpie la deal, ceva mai rară la munte. ►Din neatenţie ar putea fi confundată cu floarea de perină (anthemis tinctoria), dar aceasta are antodii mai puţine şi mai mari, cu floricele ligulate evidente. ►Se colectează fie numai florile (flores Tanaceti), fie treimea superioară a tulpinii (herba Tanaceti) în timpul înfloririi (VII-IX). ►Indicaţii fitoterapeutice în:●anorexie, helmintiază, tuse.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...