Ştevie

(ştege, rumex patientia)

Aşa-i că nu ştiaţi că ştevia e iarbă nemţească la origine, provenită din Austria de jos, unde se cultivă în mod tradiţional ca plantă culinară ?! Carevasăzică, nu doar ai noştri apreciază ciorba sau mâncarea de ştevie, ci – iacătă – şi roşcovanii nemţălăi, pe care ageamii îi credeau ahtiaţi doar după mezelărime şi cârnăţărime, preparate de care măcelăriile lor sunt pline, de altfel, şi pe care pungile lor doldora le suportă ca pe nemica, iar nu ca la-alde majoritarii noştri, ce ies sărmanii în primăvară „galbini ca turta de ceară” – şi rareori doar din pricina „dragostei de fată mare”, cum se vaeră cântecu’...! - şi carele se reped la colţu’ ierbii (cum just observase un premier de mai an, oltean drăgăşănean la origine, fante de Grandiflora) mai ceva ca la Griviţa şi Smârdan, asigurându-şi astfel (uneori în exclusivitate) necesaru’ naţional de protide, vitamine şi minerale, după ce se va fi terminat „porcu’ nostru de Crăciun”, sau al 13-lea salar, mai precis... ► Ştevia se găteşte la rumâni în diferite şi gustoase moduri, singură, în alianţă cu alte verdeţuri (lobodă, lăptuci, spanac, urzici, mărar etc) sau cu cevaşilea carne.... ►În medicina veche se întrebuinţa rădăcina de ştevie, care are un gust fad la început, apoi amar şi plăcut-astringent, sub formă de tizană (preparată din 30 g rădăcină uscată sau 60 g rădăcină proaspătă de ştevie la un litru de apă), ca depurativ, precum şi în contra scorbutului şi în unele boli de piele. ►Babele de la ţară prescriau contra vărsăturilor ceai din seminţe de ştevie amestecate cu coajă de porumbar. ● la pecingine se punea rădăcină de ştevie pisată la un loc cu usturoi, iar bubele dulci se ungeau cu zeama ce ieşea din frunzele verzi pisate la un loc cu rădăcina de ştegie. ►Dragaveiul (rumex crispus) e un alt soi de ştevie, fiind de fapt ştevia oltenilor, ieroina mai multor bancuri cu şi despre simpaticii locuitori ai ţinutului dintre Carpaţi, Dunăre, Olt şi Jii, iarbă aproape la fel de legendară ca şi prazul... Rădăcina dragaveiului e bogată în fier, pentru care medicina veche o prescria în anemia tuberculoasă. Oltencele fac din frunzele tinere de dragavei o ciorbă de primăvară de îţi lasă gura apă...

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...