Tarhon

(granat, iarbă amară, poala Sfintei Mării, artemisia dracunculus)

Creşte destul de abundent mai ales prin tufişurile de la poalele munţilor dobrogeni, pe lângă zidurile caselor şi pe lângă garduri, prin locuri mai umbroase, sau cultivată prin grădini, înflorind în iunie-iulie. ►Este una dintre cele mai interesante plante aromatice, considerată la graniţa dintre condiment şi medicament, putând înlocui cu succes în anumite diete de regim piperul, oţetul sau chiar şi sarea ! Cu frunzele (verzi sau uscate) de tarhon se pot condimenta diverse salate de crudităţi, omletele, fripturile de pui, gelatinele din vânat, pui sau peşte, sosurile (mai ales cele de peşte).Frunzele se pot macera şi în oţet, folosindu-se ca atare. ►Ca plantă medicinală, fitoterapeutica modernă (Bojor & Alexan) recomandă tarhonul pentru: ●Bronşită (faza avansată de cocţiune sau bronşită cronică): infuzie din o linguriţă frunze la o cană apă, se beau 2 căni zi. ●Hidropizie (dropică, boală de apă): infuzie din o linguriţă frunze la cană, 2-3 căni pe zi. ●Reumatism: ●infuzie din o linguriţă de frunze la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. ●Stimularea diurezei (stimulează diureza cu o eliminare masivă de acid uric): infuzie din o linguriţă frunze de tarhon la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi după mese.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...