Sovârf

(arigan, dost, milot, sovârv, origanum vulgare)

Plantă aromatică ce creşte prin livezi, tufişuri, locuri uscate, vii, pe lângă păduri şi prin locuri pietroase până în regiunea alpină, înflorind în iunie-august. ►Tradiţional, se folosea la obţinerea unei vopseli pentru colorat pânze, de nuanţă mov. ● se credea că fiertura de sovârf amestecat cu cimbrişor de câmp şi cu smicele de mărar dulce, băută sau folosită pentru băi, vindecă celperitul (sifilisul), credinţă periculoasă, căci bolnavii, în loc să meargă la doctori, care între timp găsiseră leacuri sigure pentru sifilis, pierdeau în felul acesta un timp preţios, în care boala se agrava, devenind incurabilă. ● pentru durere şi miros greu de gură se clătea cavitatea bucală cu ceai din floare de sovârv, iar pentru fierbinţeală la picioare se pisau frunze de sovârv verde şi se făceau oblojeli. ● pentru strânsul cel mare se făceau scăldători de sovârv cu floare cu tot şi cu scuturătură de fân. ►Meşterii bucătari recomandă sovârvul drept excelent condiment pentru pateuri şi pentru salate orientale. ►În fitoterapeutica modernă sovârvul este folosit în: ● Astm bronşic: infuzie din o linguriţă de plantă la o cană de apă, se beau 2-3 căni pe zi. ● Dezinfectant: băi locale sau comprese cu infuzie din 2 linguri plantă mărunţită (recoltată la înflorire) la cana de apă. ►Alte indicaţii fitoterapeutice moderne în: ● anorexie, bronşită, constipaţie, dispepsie, gastrită hipoacidă, nevroză, reumatism etc. (după sfatul medicului).

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...