Sfecla de zahăr

(beta vulgaris – saccharifera)

Cunoscută şi cultivată încă din antichitate pentru frunzele sale, ce se foloseau la furajarea vitelor, sfecla de zahăr şi-a împlinit adevăratul destin abia o dată cu descoperirea pe care a făcut-o savantul neamţ Marggraf, primul care a dovedit, la 1747, posibilitatea folosirii ei ca materie primă în fabricarea zahărului. ► Sfecla de zahăr are o rădăcină voluminoasă, putând atinge şi 4-5 kg în greutate, conţinând 14-22% zahăr, iar frunzele sunt mari, cărnoase, cu suprafaţa netedă sau ondulată. Arealul preferat al plantei sunt zonele cu climat temperat, cu veri calde şi suficient de umede (Rusia, SUA, Germania, Franţa, Polonia), iar terenurile pentru cultură trebuie să fie lutoase, bogate în humus şi în elemente fertilizante şi arate adânc. Cultura sfeclei de zahăr este scumpă şi grea şi de aceea agricultorii nu prea o practică decât prin zonele din stricta apropiere a fabricilor de zahăr, unde există o probabilitate mai mare de valorificare, ba chiar o anumită încurajare şi sponsorizare a cheltuielilor de înfiinţare a culturii de către fabrică. ► Sfecla de zahăr se recoltează toamna, când rădăcinile se scot din pământ, se curăţă, se încarcă în autocamione şi se transportă în silozurile fabricilor de zahăr, unde îşi aşteaptă rândul pentru a fi tratate cu var, spălate, apoi tocate, presate, transformate în sirop de zahăr, care apoi este supus centrifugării şi rafinării, rezultând în fine zahărul frumos cristalizat şi alb ca neaua, aliment absolut indispensabil în lumea modernă. ►Rădăcinile sfeclei de zahăr sunt folosite şi în industria alcoolului, precum şi ca furaj pentru animale, alături de frunze. Există chiar un soi special de sfeclă de zahăr furajeră, mai puţin bogată în zahăr, dar cu rădăcina şi frunzele mai mari, foarte apreciată mai ales pentru prepararea silozurilor furajere. ►Sfecla de zahăr coaptă la cuptor constituie un aliment plăcut şi nutritiv, mai ales pentru copii.► Sfecla roşie este o legumă rădăcinoasă de mare valoare, conţinând vitaminele B1, B2 şi C, precum şi substanţe minerale din belşug (mai ales săruri de fier). Se foloseşte la prepararea salatelor, în special după ce a fost coaptă sau fiartă, în amestec cu alte legume.

Nota bene: articol nefinisat (fara... rezonantze avepesti). S-avem putintica rabdare...

Ia uite-i cum se strâng, românaşii... Le e dor de Casă, dragii de ei...
Au plecat olteni la coasa...